S.O.S. Turismul Românesc

Despre turismul în România putem spune, fără să avem prea mulți contestatari, că este unul dintre cele două pariuri majore pierdute an de an, de la Revoluție încoace. Cu toții vorbim despre potențialul fantastic al țării noastre care dispune de toate resursele posibile pentru a performa în turism, însă niciodată nu ne atingem cu adevărat obiectivele, pe care, să fim onești, nici nu ni le stabilim cu fermitate. Străinii sunt copleșiți de ce resurse pentru turism sustenabil găsesc aici, dar în aceeași măsură sunt contrariați de ce noi nu facem cu adevărat ceva în sensul potențării acestui domeniu atât de ofertant. De trei decenii politicienii privesc turismul raportându-se exclusiv la propriile vacanțe (sau uneori interese), dar nu la o industrie complexă care ar fi putut demult deveni catalizatorul economiei naționale. Tot politicienii
subliniază că turismul are o contribuție mult prea mică la PIB, (fără însă să existe o preocupare clară de eliminare a evaziunii fiscale din domeniu și fără să se considere domeniile conexe, care sunt în clară interdependență cu turismul). Aceiași “parteneri” sociali nu sunt satisfăcuți de ceea ce aduce turismul, făcând referire la deficitul balanței externe din turism, fără însă să legifereze turismul ca și export de servicii și fără să aloce vreodată sumele necesare unei promovări coerente și susținute a destinației. Trebuie totuși să recunoaștem că avem cea mai redusă cotă de TVA pentru acest domeniu din Europa. Însă nu este suficient.

Situația în care suntem, dar mai ales situația în care ne dorim să ajungem, impune luarea unor măsuri urgente și radicale. Nici noi, cei din industrie, nu suntem mulțumiți de performanțele obținute până acum. Noi considerăm ca această stare de relativă precaritate a turismului românesc poate și trebuie să înceteze. Putem să găsim acele soluții inteligente și resursele necesare pentru a aduce turismul pe o poziție meritată, putem să transformăm în fapt concret simpla declarație politicianistă făcută permanent în ultimii peste douăzeci de ani, potrivit căreia turismul a fost perpetuu ramura prioritară și strategică a economiei naționale a României.

Alianța Pentru Turism (APT) entitatea care a realizat din convingere și cu dedicare acest proiect, reprezintă o structură informală deschisă, constituită voluntar. Până la acest moment au aderat la acest grup de atitudine și inițiativă 18 organizații profesionale ale turismului românesc, multe alte organizații și experți exprimându-și interesul, APT fiind expresia unității, voinței și determinării întregii industrii a ospitalității în fața acestor mari amenințări și provocări cărora turismul românesc trebuie să le facă față.

S.O.S. Turismul Românesc (Soluții de Organizare și Susținere a Turismului Românesc) este un prim proiect al acestei Alianțe și reprezintă un demers unitar, coordonat și focusat pe VIITORUL TURISMULUI ROMÂNESC, un demers făcut de o singură voce puternică a întregii bresle. Este un proiect menit să demonstreze importanța acestui domeniu economic și care să aducă propuneri de relansare a acestei industrii. Cum va fi economia și viața noastră după criza medicală pe care o parcurgem depinde în primul când de noi. De fiecare dintre noi. “Noi” incluzând nu numai proprietarii, operatorii și angajații din turism, dar și turiștii, furnizorii, politicienii, funcționarii etc.

Proiectul S.O.S. Turismul Românesc are două obiective bine definite care au stat la baza întregii lucrări:
• Primul obiectiv este acela de a scoate turismul din starea critică în care se află în aceste momente extrem de dificile pe care le traversam în contextul crizei generate de epidemia de coronavirus
• Al doilea obiectiv este cel de resetare a întregii industrii a ospitalității, de poziționare pe alte
coordonate, care să țină seama de tendințele mondiale din domeniu, să ia în considerare modele internaționale de succes dar și specificitățile locale.

Pentru primul obiectiv, cei 70 de profesioniști practicieni din domeniu, alcătuind zece grupuri de lucru, au gândit un plan de 10 măsuri urgente, care să permită trecerea peste momentul critic generat de pandemie, cu pagube cât mai reduse.

Pentru resetarea întregului domeniu al turismului însă, a fost structurat un plan care conține la acest moment un număr de 50 de măsuri dedicate mai multor linii de acțiune generice: creșterii eficientei administrative, promovării, investițiilor în turism, forței de muncă și educației, digitalizării și inovării, sustenabilității în turism, dar și acțiuni orientate concret către sectoarele principale ale turismului: structuri de cazare, restaurante, facilități de recreere, tour operatori și agenții, ghizi de turism, servicii conexe și transporturi turistice.

• Creșterea cheltuielii medii per turist – de la nivelul actual de 480 euro în 2019 la 575 euro în 2025
• Creșterea duratei medii de ședere a turiștilor – de la 2 zile în 2019 la 2,8 zile în 2025
• Creșterea numărului de turiști străini – de la 2,85 milioane în 2019 la 5,5 milioane în 2025
• Creșterea numărului de locuri de muncă în hoteluri și restaurante – de la 220.000 în 2019 la 450.000 în 2025

Toate acestea ar trebui să ducă la creșterea contribuției directe a turismului în PIB, de la cca. 2,7% în 2019 conform datelor publicate de INS la cca .4,25% în 2025. Contribuția totală (directă și indirectă) a turismului la PIB va crește de la 5,2% în 2019 la 8,75% în 2025.

Sigur că mulți se întreabă dacă acest lucru este fezabil sau este doar o dorință exprimată de cei din industrie. Parcurgând acest material veți vedea că aceste cifre rezultă din măsuri concrete, măsuri care abordează problematica turismului din mai multe perspective:

• Susținerea și prioritizarea sectorului turism în cadrul economiei naționale
• Digitalizare și impactul adus de noile tehnologii în turism
• Sustenabilitate și dezvoltarea unui turism durabil
• Scoaterea în evidență a avantajelor competitive ale României printr-o promovare inteligentă
• Dezvoltarea turismului prin încurajarea investițiilor publice și private
• Susținerea unui turism participativ prin utilizarea parteneriatelor public private
• Reducerea evaziunii fiscale în turism
• Eficientizarea administrativă

Un alt scop important al acestui demers este ca turismul românesc să depășească momentul de criză cu cât mai puține sechele, pagubele existând oricum, dar mai ales să schimbe radical percepția statului în relație cu această industrie, dar și a publicului larg, relevându-se anvergura și implicațiile majore economice, sociale și de imagine pe care acest domeniu le poate genera, în favoarea tuturor pe termen scurt, cât mai ales pentru generațiile care vor veni.

După atât de mult timp cât a trecut fără ca turismul să-și capete locul cuvenit în economia națională a României, se impune o largă asumare a unui program multianual de zece ani pentru turism, un PACT NAȚIONAL PENTRU TURISM, în care toate structurile guvernamentale, toate partidele politice și toate asociațiile patronale și profesionale din domeniu să încheie un acord atât formal, cât și informal, că împreună cu mediul de afaceri și cel profesional din industria ospitalității să urmeze o linie strategică rațională, consistentă și vizionară, care să ne ducă cât mai curând la atingerea scopului: România, destinație turistică europeană preferată. Și unanim apreciată.

În același spirit, APT solicită, în consonanță și cu opțiunile conducerii Direcției de Turism, să fie reconfigurată structura organizatorică și reconsiderată evaluarea reprezentativității membrilor, dar și modul de lucru, de analiză și de decizie ale Consiliului Național Consultativ pentru Turism, care trebuie să-și intre în funcțiune cât mai curând, pe cu totul alte fundamente și principii.

Având în vedere preocupările actuale ale Direcției de Turism din Ministerul Economiei privind ajustarea, completarea și actualizarea ”Strategiei Naționale a României pentru Dezvoltarea Turismului în perioada 2020 – 2030” cu cele două volume (Raport privind evaluarea rapidă a sectorului turistic și Strategia și planul de acțiune) APT solicita inițierea de urgență a procedurilor de aprobare prin Hotărâre de Guvern a acestui document, ca instrument principal de lucru pentru domeniu și ca prim plan de măsuri pe termen scurt.

Strategia Națională pentru Dezvoltarea Turismului a fost realizată în urmă cu doi ani și are la bază expertiza multor profesioniști din domeniu, opiniile asociațiilor profesionale, activitatea mai multor comisii interministeriale și a unui grup de lucru tehnic din autoritatea centrală pentru turism, fiind realizată de experții Băncii Mondiale sub auspiciile Secretariatului General al Guvernului. Procesul de elaborare a strategiei a inclus nenumărate întâlniri și consultări, interviuri individuale și de grup cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale, cu instituții de învățământ de profil, cu asociații și organizații patronale și profesionale, cu antreprenori, proprietari și manageri. Acest document trebuie să devină urgent un real instrument de lucru pentru autoritate și pentru noi și să nu mai rămână o carte prăfuită pe un raft, așa cum au fost până acum toate analizele elaborate și soluțiile avansate pentru România de organisme mondiale redutabile din domeniul turismului și ospitalității.

Toate aceste demersuri precizate mai sus implică parteneriate de onestitate, efort și încredere. Unul dintre primele astfel de parteneriate funcționale pe care ne dorim să le formalizăm într-un protocol de colaborare este cel cu Direcția de Turism din Ministerul Economiei. Avem convingerea că atât funcționarii acestei instituții, cât și conducerile direcției de turism și a ministerului nu au nici o reținere într-un astfel de demers, scopul fiind exclusiv de a scurta și eficientiza procesele de analiză și de decizie în favoarea creșterii și consolidării domeniului turismului.

Având în vedere latura puternic socială a acestui domeniu economic ne așteptăm ca empatia să fie maximă pentru că, până la urmă, acest domeniu se referă direct la oameni, la starea lor de bine și la cum văd ei România. Culmea este că plecând numai de la aceste repere, cu inteligență, onestitate și determinare, turismul ar putea aduce și bunăstare unei întregi țări.